Tragerea lui HOREA

Tragerea lui HOREA

Despre TISA

TISA, Hunedoara, Romania
• Prima atestare documentara a satului Tisa datează din anul 1491 iar denumirea in forma scrisa era "THYSA". • Una dintre cele mai importante îndeletniciri ale tisenilor era plutăritul, constituind o importanta sursa de venituri. • Aflata pe malul stang al Muresului, biserica strajuieste de aproape 200 de ani deasupra satului. Ea a fost construita initial in anul 1748 in localitatea Chelmac din judetul Arad de unde a fost cumparata de catre locuitorii satui Tisa. • Vechea biserica purtand hramul „Pogorarea sfantului duh” a fost la randul ei donata de locuitorii satului Tisa celor din satul Abucea, localitate aflata la doar 8 km distanta. • Transportul bisericii din Chelmac spre Tisa s-a facut cu pluta(pod plutitor) in jurul anului 1788 sau anterior acesta fiind anul donării vechi biserici satului Abucea. • Pictura s-a facut in anul 1793, iar pe bolta bisericii se afla scena martirajului lui Horea, desluşindu-se chipul acestuia in timp ce era tras pe roata. • Trebuie sa retinem ca transportul s-a facut dinspre aval in amonte, pe o distanta de aprox. 70 km. • Un recensamant al ungurilor din 1900 gaseste in Tisa o populatie de 947 locuitori toti romani

Totalul afișărilor de pagină

marți, 22 ianuarie 2013

Biserica lui HOREA

Locaţia: Tisa, Hunedoara, Romania Tisa, România






Biserica lui HOREA din satul Tisa






Tisa, care se află si ea printre șiragul de mărgele ce împodobesc harta șerpuindă a Mureșului, este așezată parcă prea expus în locul în care defileul se îngustează si singura cale de trecere rămâne prin sat. Acest lucru este rău în vremuri de război, ciuma sau atunci când te afli exact la granița Ardealului cu Banatul.

Istoricul ei este legat în mare măsură de istoria moților și mai ales de cel care se numea Vasile Ursu Nicola numit și Horea, unul din principalii capi ai răscoalei de la 1784 cunoscută ca si Răscoala lui Horea , Cloșca și Crișan.

In anul 1748 în satul Chelmac din județul Arad este construită o frumoasă biserică din lemn, de către meșteri deosebit de pricepuți.  Se cunoaște cu certitudine ca acea localitate era una destul de mica având la un recensământ din 1717 doar 20 de case.

Posibil ca în urma legilor de repopulare din 1723 (ex. Legea nr. CIII din 1723. despre repopularea țării) populația să fi crescut spectaculos lucru care s-a petrecut pe toată valea Mureșului. Același repopulare s-a făcut și în Tisa, populația fiind aproape exterminata în urma ciumei ce invadase Europa.

 Nu există groapă săpată în cimitirul satului, în care sa nu se descopere oseminte, iar de cele mai multe ori în aceiași groapă, se găsesc două sau mai multe persoane.

Este cunoscut ca marele nostru înaintaș Horea a fost un constructor de biserici, dar singura biserica a cărei construire ii poate fi atribuită cu certitudine, este cea din Cizer, județul Sălaj.

Există totuși o serie de elemente, care puse cap la cap ne pot duce la concluzia ca la construcția bisericii din Tisa a participat si marele nostru înaintaș Horea.

El s-a născut în anul 1731 la Arada (azi Horea), iar la data construirii bisericii din Chelmac avea 17 ani. Arta lucrului cu lemnul este specifica moților si ea era învățată de către aceștia încă din fragedă copilărie.

Un alt fapt care probează construirea bisericii de către Horea, e si acela că ea păstrează proporțiile interioare si exterioare ale bisericii din Cizer, fiind construită la fel ca si aceasta fără a fi folosit alt material în afara lemnului. Toate îmbinările sunt făcute deosebit de precis si acolo unde a fost necesar s-au folosit cuie din lemn.

O altă piesă a acestui puzzle pe care istoria ni-o pune la dispoziție, este dată de strămutarea bisericii din Chelmac în susul Mureșului cu ajutorul plutelor și cu un efort deosebit, pe o distanta de aproximativ 70 de km. Acest lucru s-a petrecut la nici patru ani de la răscoala lui „Horea, Cloșca și Crișan” în anul 1788 sau anterior acestuia și nu în anul 1815, așa cum s-a crezut.

Anul 1788 reiese din anul donației bisericii din Tisa către satul Aducea, comunitate ce nu avea biserică. Este de la sine înțeles că aceasta nu a fost donată, decât după ce comunitatea avea o altă biserică.

In anul 1793 biserica este pictata, iar pe bolta interioara este expusa scena tragerii lui Horea pe roata, element unic în România. Nici măcar în Tara Moților, locul de unde a pornit răscoala, nu a îndrăznit nimeni, la nici 10 ani sa martirizeze un asemenea eveniment, în plină ocupație austriacă. Tocmai secretizarea motivului strămutării si a pictării lui Horea, în timp ce este tras pe roata, a făcut ca biserica să nu fie sfințită abia în anul 2010.

Numele de Furdui, prezent de sute de ani la mai bine de jumătate din populația satului, atesta și el legătură cu moții, mai exact cu zona Poiana Sohodol. Aproape ca nu există familie în Tisa, care sa nu aibă la baza un strămoș cu numele Furdui.

Tocmai aceasta legătură de rudenie a fost și factorul determinant al strămutării bisericii din Chelmac în Tisa, cu toate ca avea la vremea respectiva 40 de ani și se cerea un efort remarcabil, la acea vreme.

Tisenii, au fost recunoscuți din cele mai vechi timpuri, ca și meșteri ai lemnului, ei construind toate brod-urile (brudine, poduri plutitoare) pe zeci de kilometri în aval si amonte de Tisa, pe Mureș. Cu mult mai simplu ar fi fost construirea unei biserici noi, materialele găsindu-se din abundentă, iar de meșteri nu se ducea lipsă.

Toate acestea si nu numai, ne duc la concluzia pertinentă că biserica din Tisa a fost construită de martirul Horea, iar populația acestui sat prezintă grade de rudenia cu acest mare om.




Sfintirea bisericii dupa doua secole de la stramutare in anul 2010









  


Niciun comentariu: