Tragerea lui HOREA

Tragerea lui HOREA

Despre TISA

TISA, Hunedoara, Romania
• Prima atestare documentara a satului Tisa datează din anul 1491 iar denumirea in forma scrisa era "THYSA". • Una dintre cele mai importante îndeletniciri ale tisenilor era plutăritul, constituind o importanta sursa de venituri. • Aflata pe malul stang al Muresului, biserica strajuieste de aproape 200 de ani deasupra satului. Ea a fost construita initial in anul 1748 in localitatea Chelmac din judetul Arad de unde a fost cumparata de catre locuitorii satui Tisa. • Vechea biserica purtand hramul „Pogorarea sfantului duh” a fost la randul ei donata de locuitorii satului Tisa celor din satul Abucea, localitate aflata la doar 8 km distanta. • Transportul bisericii din Chelmac spre Tisa s-a facut cu pluta(pod plutitor) in jurul anului 1788 sau anterior acesta fiind anul donării vechi biserici satului Abucea. • Pictura s-a facut in anul 1793, iar pe bolta bisericii se afla scena martirajului lui Horea, desluşindu-se chipul acestuia in timp ce era tras pe roata. • Trebuie sa retinem ca transportul s-a facut dinspre aval in amonte, pe o distanta de aprox. 70 km. • Un recensamant al ungurilor din 1900 gaseste in Tisa o populatie de 947 locuitori toti romani

Totalul afișărilor de pagină

joi, 29 noiembrie 2012

14. Colinda "Corabiile"

Locaţia: Tisa, Hunedoara, Romania Tisa, România


Una dintre cele mai importante îndeletniciri ale tisenilor era plutăritul, constituind o importanta sursa de venituri.
Plutele aveau utilități multiple, odată cu ele transportându-se nu doar lemnul din care erau construite, ci și  sarea și merele.
Ele erau doar preluate din Tisa de către plutașii localnici și conduse în aval până pe râul Tisa, iar uneori chiar pana la Belgrad pe Dunăre. 
La Muzeul Unirii din Alba Iulia există dovezi istorice ale comerțului cu sare și transportului cu pluta pe Mureș încă din epoca daco-romana.
Fructele, merele în special, erau transportate din Ardeal și aveau ca destinație piețele din Arad și Ungaria.
Mai târziu după construirea caii ferate, tisenii au continuat aceasta afacere pe cont propriu, cumpărând mere din Ardeal și transportându-le cu vagoanele de tren pana la Arad.
Acolo stăteau în piață cu săptămânile pana reușeau sa vândă toată marfa. Nu de puține ori, drumul spre casa era făcut pe jos(120 km) asta ca sa nu diminueze bruma de agoniseala atât de greu dobândita.

Colinda „Corăbiile este o colindă puțin atipică(fără a avea legătură cu nașterea Domnului) amintind în ea despre patimile lui Isus și despre învierea sa, ca și rezultat al rugăciunilor și lacrimilor îngerilor corăbieri.


Corabiile
(hoi lerodai leroi doamne)

D’uita’n sus si d’uita’n jos
D’uita’n jos pe mare’n jos
Vede-as ceata negureata
Da nu-i ceata negureata
Ca-s negrile corabiile
Incarcate-s pogejate
Incarcate-s tot cu jidovi
Mestecati cu doi sinici.
Si mi-l duc pe Dumnezeu
Nu-l aduc sa-l potopeasca
Si-l aduc sa-l chinuiasca.
D’unu chin ce-i degera
Dagera-i pahar de-amar
Nu-l putura potopi.
D’altu chin ce-i dagera
Scrisa-i cruce de mar dulce
Nu-l putura potopi.
D’altu chin ce-i dagera
‘N stean de piatra-l incuiara
Nu-l putura potopi.

D’uita’n jos si d’uita-n sus
D’uita’n sus pe mare’n sus
Vede-as ceata negureata
Da nu-i ceata negureata
Ca-s d’albe corabiile
Incarcate-s pocejite
Incarcate-s tot cu sfinti
Tot cu sfinti din cei mai sfinti.
Buie-n josu tot cetind
Pe carti galbene cetind
Negre slove rau strigand
Grele lacrimi rau versand.
Cetesc azi si cetesc maine
Cetesc pan’a treia zile
Cand se d’umple a treia zi
Stean de piatra’n patru creapa
Si fiu sfant in cer zburand
De-a dreapta tatalui
Cum ii voia domului.
De-atunci domnu si-o lasat
Crucea sfanta pe pamant
Si cel d'alb de busuioc.
Si te domn bun veseleste
C-o’ncinam cu sanatace.

Niciun comentariu: