3. Colinda-"Pometurile"

Dupa plecarea de la Gazda, dubasii obișnuiau sa colinde pe preotul satului, care era si cel care binecuvanta ceata de colindatori cu aceasta ocazie.

Binenteles ca la o asa personalitate locala nu se putea colinda orice colinda, fiind necesara o colinda cu un continut cat mai religios. Cum multe dintre colindele tisenilor aveau continut religios nu era prea greu de gasit o astfel de colinda, dar din cate imi amintesc eu si din spusele batranilor, cel putin in ultimul secol, la preot se colinda "Colinda Pometurilor".

De multe ori în colindele vechi sunt folosite cuvinte usor transformate(ex. pometuri in colinda de fata se refera la pomi fructiferi), posibil din cauza erorilor de trasmitere din gura in gura, sau tocmai datorita vechimii textului si a limbajului folosit in vremuri stravechi.

Aceasta colinda il pune in lumina pe Sfantul Ilie, caruia ii revine misiunea de a recupera sufletele credinciosilor furate de catre Iuda(intruchiparea raului) din rai, coroana împărăteasca a lui Dumnezeu si scaunul de judecata. Binenteles ca acest lucru nu este posibil fara sprijinul Domnului care ii da acestuia puterea tunetului si a fulgerelor si il povatuieste cum sa le folosească.

Pometurile

(domnului doamne)

Prin pometuri d’inflorite

Mandre mese stau gatite.

P’inga mese scaun este

Dar pe scaun cine-mi sade

Sade-mi Zau si Dumnezau

Cu toti sfintii langa el.

Pusa-si pranzu sa-l pranzeasca

Cand mai bine pranzuiam

Lor o veste le venea

C-o tunat Iuda in rai

Ce-o fost bun tot o luat

Ce-o fost rau, rau o stricat

Dar mai tare ce-o luat

Coroana si sufletele

Si scaun de-a judecare.

Cand din rai mi le scotea

Raiu tare ‘ntuneca

Jos la iad le cobora

Frumos iadu-l lumina.

Domnu cearui graia:

-Sfintii mei si dragii mei

Care din voi s-o afla

Dupa Iuda voi sa cureti?

Nime’n lume nu s’afla

Far’de Ilie sant’Ilie

Cum el de auzea

El la domnu se ducea

Si din cear asa-i graia:

-Da-mi tu doamne tunu tau

Tunu tau si fulgerile

Dupa Iuda eu sa curg.

Domnu cearui graia:

-Ba Ilie nu ti-oi da

Ca esti tanar baietas

Vei bui si vei pieri.

Gande-as domnu ce gandea

Tunu lui ca il dadea

Tunu lui si fulgerile

Si zau bine-l invata:

-Cand de iad te’apropia

Tuna rar, fulgera des,

Ca sa vezi din iad sa iesi.

Cand tuna intaia oara

Cheile sa descheiara

Cand tuna a doua oara

Usile se descuiara

Cand tuna a treia oara

Stean de piatra’n patru crapa

Si Ilie cobora

Si coroana mi-o lua

Coroana si sufletele

Si scaun de’a judecare.

Cand din iad mi le scotea

Iadu tare’ntuneca

Sus la rai mi le scotea

Frumos raiu-l lumina.

De-atunci domnu o lasat

Crucea-i sfanta pe pamant 
Si scaun de-a judecare
Si va voi sfinti veseliti

C-o’nchinam cu sanatate.