Tragerea lui HOREA

Tragerea lui HOREA

Despre TISA

TISA, Hunedoara, Romania
• Prima atestare documentara a satului Tisa datează din anul 1491 iar denumirea in forma scrisa era "THYSA". • Una dintre cele mai importante îndeletniciri ale tisenilor era plutăritul, constituind o importanta sursa de venituri. • Aflata pe malul stang al Muresului, biserica strajuieste de aproape 200 de ani deasupra satului. Ea a fost construita initial in anul 1748 in localitatea Chelmac din judetul Arad de unde a fost cumparata de catre locuitorii satui Tisa. • Vechea biserica purtand hramul „Pogorarea sfantului duh” a fost la randul ei donata de locuitorii satului Tisa celor din satul Abucea, localitate aflata la doar 8 km distanta. • Transportul bisericii din Chelmac spre Tisa s-a facut cu pluta(pod plutitor) in jurul anului 1788 sau anterior acesta fiind anul donării vechi biserici satului Abucea. • Pictura s-a facut in anul 1793, iar pe bolta bisericii se afla scena martirajului lui Horea, desluşindu-se chipul acestuia in timp ce era tras pe roata. • Trebuie sa retinem ca transportul s-a facut dinspre aval in amonte, pe o distanta de aprox. 70 km. • Un recensamant al ungurilor din 1900 gaseste in Tisa o populatie de 947 locuitori toti romani

Totalul afișărilor de pagină

luni, 19 noiembrie 2012

4. Colinda- "Ce seara-i de asta seara"

Locaţia: Tisa, Hunedoara, Romania Tisa, România


Pe drum se mergea cu muzica, feciorii batand pe tobe in ritmul "Marsului Dubelor" cu batai ritmice de trei (ta,ta,ta - ta,ta,ta), chiuind si strigand fel de fel de strigaturi.
Una din strigaturi era de multumire catre cel de la care se iesea din casa si avea urmatorul continut:

"Multumim la gazda nost'
Ca ne-o gazdarit frumos
Cu cina si cu lumina
Si cu dor de la inima."

O alta, era adresata urmatoarei gazde, in speranta ca o vor îndupleca sa primească ceata dubasilor:

Slobozi-ne gazdo'n casa
C'afara ploua si varsa.
Daca gazda nu ne crezi
Iesi afara si ne vezi .


Binenteles ca erau folosite si strigaturi mai deocheate, dar asupra lor nu ne vom opri ele fiind doar cazuri izolate dar tocmai acest lucru dădea uneori o dza de culoare.


Exista ca si lege nescrisa obligativitatea colindarii fiecarei case din sat, iar cei care din diverse motive nu puteau primi colindatorii (doliu, boala, etc.), ii asteptau in poarta casei pe dubasi folosind ca si in ziua de astazi aceiasi expresie "Faceti bine si iertati!".


Cuvinte simple si frumoase dar cu mare greutate si fara sa fie cu suparare pentru colindatori.  Aceste cuvinte valorau mai mult decat banii primiti de la cei bogati  si intotdeauna erau respectate ca atare.


Ele nu erau ca o respingere a colindatorilor, ci ca o neputinta si o scuza parca fata de sarbatorile de Craciun, ca l-au gasit in neputință de a primi colinda.


In ajunul Craciunului se colinda destul de des colinda "Ce seara-i de asta seara", care expune in mod pastelat împrejurările nașterii Domnului, facand chiar o punte intre nastere si botez.


Ce seara-i de asta seara
( Doamne ler domnului doamne )

Ce seara-i de asta seara
Ca-i seara nascutului
De-o nascut un fiut sfant
In ieschilea boilor.
Pana fiut se nastea
Boi'n talpe de-mi sarea
Prin oras faclii ardea
Prin nuiele luminele
Si prin cearui giuferele.

Fiut cearui graia:
-Maica, maica, draga maica
Ce gand ii pe capu tau
De cand maica m-ai facut
Nu m-ai maica botezat
Nici nu m-ai d’ascaldat
Nici nu m-ai d’aplecat
Nici nu m-ai ‘nfasiat.

Maica-sa din cear graia:
-Boteza'te-as n-am la ce
D’ascalda'te-as n-am in ce
Apleca'te-as n-am la ce
Infasia'te-as  n-am cu ce.

Fiut cearui graia:
-Maica, maica draga maica
Daca-i lucru maica asa
Ia-ma ‘n brate si ma poarta
Pe sub poala cerului
Pana-n poarta raiului.
Ies trei rauri, din trei prunduri:
Unu'i rau lu Iordan
Altu'i rau  de mirul sfant
Altu'i rau de lapte dulce.

Maica-sa ‘n brate'l lua
In Iordan mi-l boteza
In mirul sfant mi-l d’a scalda
In lapte dulce’l  d’apleca
In flori de mar infasia.
Si te fiut veseleste
C-o ‘ncinam cu sanatace.

Niciun comentariu: