De fapt "d'olf"
nu este alceva decat wolf = lup in limba germana si engleza. Cred totusi
ca provine din germana, asta datorita influentei austro-ungare asupra
Ardealului. Consoana "D" din fata este aceeasi ca la "d'albu",
d'argint", "d'abura", iar continuarea "OLF" este
exact asa cum se aude cuvantul WOLF in germana.
Nu lipsa vocabularului a facut sa fie folosit un cuvant din alta limba, ci
faptul ca tot ce provenea de la asupritori era mai periculos, mai pompos si
poate chiar se dorea cu asta sa se obtina si prin colinda o victorie.
Posibil ca atunci cand a fost creata colinda sa nu se fi știut ca Wolf-ul inseamna lup si el sa fi fost perceput doar ca o creatura deosebit de periculoasa, mai exact zmeul din mitologia populara. D'olful are trăsăturile acestuia posedând mai multe inimi si la fel ca in vechile basme, accepta lupta dreapta.
Nu putem trece cu vederea nici asemanarea cu basmul "Praslea cel voinic
si merele de aur", stiut fiind ca folclorul popular a constituit o
larga sursa de inspiratie pentru culegatorii de basm.
Personajele din colinda sunt Mirel, mandra, d'olful, fratii si cumnati, acestia din urma fiind chemati sa-l ajute pe Mirel in lupta cu D'olful.
Cuvântul "velin" din colinda cred ca de fapt era "vant lin" dar datorita transmiterii orale a colindei s-a transformat. Eu l-am folosit "velin" fiindcă putem oricat discuta despre asta, dar nu ne putem permite sa facem modificari asupra textelor.
Colinda este mai rar folosita neavand temă religioasă colindându-se rar, pe ritmul tobelor, punand la grea incercare vocile dubasilor. Tocmai din aceste motive unii au considerat-o printre cele mai grele colinde.
D'olfu
(
ioi domnului doamne)
'Nainte,
'nainte,
'nainte
de curti
‘N
afara de porti,
Nascut-o
crescut-o
Maru-i
margarit
Trufas
d’inflorit
Cu
flori de d’argint.
Prin
flori de d’argint
Sunt
mere de aur.
Velin
sa scornea
Velin
venia
Velin
de la munte
Velin
din senin
De
peste senin.
Boarea-mi
d’abura
Mar
se legana
Merele-mi
pica.
Dolfu
se’nvata
La
mar venia
De
mar se prindea
Merele-mi
manca
Crengi
imi prapadea.
Mirel
dobrincea
Lesu-i
se punea
In
tufa de bujor
In
mijloc de izvor
Arcul
d’ancorda
Dolfu
sa-l sagete.
Dolfu
graia:
-Stai
mirel nu-mi da
Pan’oi
cobori
In
lupte de ne-om prinde
In
lupte ca-s drepte.
Mult
nu ne-om lupta
Num’o
zi de vara
Pana
langa sara.
Cand
fu langa sara
Dolfu-i
d’asudat
Mirel
jos legat.
Mirel
graia:
-Dar
tu mandra mea
Ce
stai si-mi privesti
Ori
moartea-mi voiesti
De
tu nu te duci
La
fratii’s de-a tai
La
cumnati de-a mei.
Mandra-l
asculta
La
frati se ducea
Fratii
nu-mi venea.
Mirel
graia:
-Dar
tu mandra mea
Ce
stai si-mi privesti
Ori
moartea-mi voiesti
De
tu nu te duci
La
fratii-s de-a mei
La
cumnati de-a tai.
Mandra-l
asculta
La
frati se ducea
Frati-mi
veneau
Dolfu-l
sfartecau
Si
in Dolf gaseau
Trei
inimioare
Una-i
infocata
Una-i
inspumata
Alta-i
hoginita
Si
te’nveseleste
Mirel
cinerel
Noi
s-o d’ancinam
D’alba-i sanatate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu