6. Colinda-"Darul junelui"

O colinda foarte importanta in traditia dubasilor din Tisa este cea numita “Darul junelui” si care transmite repetitiv :

„Juni la juni si-or colinda

 Juni pe juni s-or darui”

 ...fiindca nu exista pentru feciorii dubei(junii satului) , placere mai mare decât aceea de a se colinda reciproc si de  a se cinsti cu daruri în același timp.

Dubasii erau intotdeauna cinstiti(daruiti, recompensati) de catre cel colindat cu lucrurile elementare sateanului de rand si anume: colac, carnat, vinars(tuica) si bani. Acest obicei s-a pastrat pana in zilele noastre, feciorii si fetele satului cinstind pe dubasi cu aceleasi produse ca in trecut, dar la restul satenilor s-a restrans doar la vinars si bani.

Se pare ca in vremurile mai inaintate, dubasii erau cinstiti si cu  fructe “poame” dar acest obicei s-a pierdut.

Dupa terminarea colindei, gazda punea pe masa lucrurile pe care dorea sa le cinsteasca dubasilor, respectiv colacul, carnatul, vinarsul si banii. Unul dintre dubasi, de preferat o ruda sau un apropiat al lui, striga lucrurile cinstite.

Primul strigat era colacul, urmat de carnat, vinars si bani in felul urmator:

Colacul

       "Si iara mai avem gura de multumit, cu inima curata cu limba despiedecata , ca ne-o cinstit gazda cu gazdarita cu-n colac de grau frumos, ca pelnita lui ‘Hristos.

       De la arat pana la semanat multe ploi l-or plouat, multe pasari l-or ciricat, dar mai multe peste el ‘or zdurat.

       Dar gazda si cu gazdarita nu se-ndestula cheia la mana apuca, camara descuia, faina alba lua, si alt colac de grau frumos facea, feciorii dubii cinstea.

       Cinsteasca-i Dumnezeu in poala cerului si-n poarta raiului ca sa mai poata cinsti feciorii dubii, ca si-n ceasu de acu."

Carnatul

      " Si iara mai avem gura de multumit cu inima curata, cu limba despiedecata, ca ne-o cinstit gazda cu gazdarita cu un porc da’ nu-i intreg, n-are multe de tate: n-are ochi, n-are urechi, n-are bot, n-are picioare.

       Dar bine o facut ca l-o curatat, ca ochi daca ar fi avut ne-ar fi vazut, cu urechile    ne-ar fi auzit, cu botu ne-ar fi jamuit, cu picioarele ne-ar fi calcat si cu coada la toti peste ochi ne-ar fi dat si n-am fi vazut sa calcam in curtea acestui domn bun.

       Cinsteasca-i Dumnezeu in poala cerului si-n poarta raiului ca sa mai poata cinsti  feciorii dubii ca si-n ceasu de acu."

Vinarsul

       "Si iara mai sus feciorii dubii, ca ne-o cinstit gazda si cu gazdarita cu o buclie verde dupa cum se vede, legata cu sapte cercuri sa ne tina pana miercuri. Veni ciuma-duma, sparse bucea,  doagele-sfartoagele,  cercurile-bercurile, fundurile prundurile,   dusnicu-lapusnicu.

      Dar gazda si cu gazdarita nu se’ndestula cheia la mana apuca, si-n pivnita se ducea si alta buclie verde scotea , feciorii dubii cinstea.

       Cinsteasca-i Dumnezeu in poala cerului si-n poarta raiului ca sa mai poata cinsti  ficiorii dubii ca si-n ceasu de acu."

      

Banii

      " Si iara mai avem gura de multumit cu inima curata cu limba despiedecata , ca ne-o cinstit gazda cu gazdarita cu cinci sase taleri de argint tina-l domnu pe pamant. Dar astea nu-s de ici colea, is din Baia-Veche, Baia-Noua, unde doi țigani motocani, cu ciocanele dadeau, scantei sareau, pe ochi se ardeau, dar bani faceau.

       Dar gazda si cu gazdarita nu se’ndestula cheia la mana apuca, cufaru-l descuia si alti cinci sase taleri de argint scotea feciorii dubii cinstea.

       Cinsteasca-i Dumnezeu in poala cerului si-n poarta raiului ca sa mai poata cinsti  feciorii dubii ca si-n ceasu de acu."

Toate lucrurile primite din sat erau carate de catre un localnic, tocmit sa faca asta numit “Iapa”. El de obicei era platit tot din aceste produse sau cu bani, dar suma era simbolica.

Colinda Junelui enumera intr-un fel darurile primite de colindători transformându-l pe fecior intr-un voinic gata de lupta, calare pe calul sau si avand ca arma arcul atat de comun inaintasilor nostri.

Colinda este simpla, frumoasa si se colinda intr-un ritm parca ostasesc.

Pe viitor imi propun sa atasez si melodiile, pentru ca versurile sa capete o alta viata.

Darul junelui

(junelui junelui bunu)

Ah’asta-i daru junelui

Juni la juni si-or colinda

Juni pe juni s-or darui.

Darul mare ce l-o dat

De-un colac de grau curat

Cum ii mai bun de strigat.

Ca l-i dragut de-a striga

P’inga draga maica-sa

Tot in ciuda soacra-sa.

Ah’asta-i daru junelui

Juni la juni si-or colinda

Juni pe juni s-or darui.

Darul mare ce l-o dat

Curea-n grajdu-i ferecat

Scote-as murgu-i inseuat

Inseuat bine gatat

Cum ii bun de’ncalecat.

Ca l-i drag de-a ‘ncaleca

P’inga draga maica-sa

Tot in ciuda soacra-sa.

Ah’asta-i daru junelui

Juni la juni si-or colinda

Juni pe juni s-or darui.

Darul mare ce l-o dat

Curea-n podu-i ferecat

Scote-as arcul d’incordat

Incordat bine gatat

Cum ii bun de sagetat.

Ca l-i drag de-a sageta

P’inga draga maica-sa

Tot in ciuda soacra-sa.

Ah’asta-i daru junelui

Juni la juni si-or colinda

Juni pe juni s-or darui.

Darul mare ce l-o dat

De-un paharu-i plinatel

Cum ii bun de’nchinatel

Ca l-i dragut de-a ‘nchina

P’inga draga maica-sa

Tot in ciuda soacra-sa.

Si-n toarta paharului 

Est’ trei floricele sfinte

Asa cicice împodobite

Cu argint is ingradite

Cu aur’s acoperite.

Si-n fundul paharului

Scrisa-i raza soarelui.

Si te june ‘nveseleste

C-o’ncinam cu sanatate.