Tragerea lui HOREA

Tragerea lui HOREA

Despre TISA

TISA, Hunedoara, Romania
• Prima atestare documentara a satului Tisa datează din anul 1491 iar denumirea in forma scrisa era "THYSA". • Una dintre cele mai importante îndeletniciri ale tisenilor era plutăritul, constituind o importanta sursa de venituri. • Aflata pe malul stang al Muresului, biserica strajuieste de aproape 200 de ani deasupra satului. Ea a fost construita initial in anul 1748 in localitatea Chelmac din judetul Arad de unde a fost cumparata de catre locuitorii satui Tisa. • Vechea biserica purtand hramul „Pogorarea sfantului duh” a fost la randul ei donata de locuitorii satului Tisa celor din satul Abucea, localitate aflata la doar 8 km distanta. • Transportul bisericii din Chelmac spre Tisa s-a facut cu pluta(pod plutitor) in jurul anului 1788 sau anterior acesta fiind anul donării vechi biserici satului Abucea. • Pictura s-a facut in anul 1793, iar pe bolta bisericii se afla scena martirajului lui Horea, desluşindu-se chipul acestuia in timp ce era tras pe roata. • Trebuie sa retinem ca transportul s-a facut dinspre aval in amonte, pe o distanta de aprox. 70 km. • Un recensamant al ungurilor din 1900 gaseste in Tisa o populatie de 947 locuitori toti romani

Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 12 decembrie 2012

27. Colinda "D'Oltul"

Locaţia: Tisa, Hunedoara, Romania Tisa, România


Cu toate ca satul Tisa se afla in imediata apropiere a Mureșului, nu exista in repertoriul dubașilor nici măcar o colinda care sa vorbească despre acest râu. In schimb, datorita faptului ca satul nu era deloc izolat, s-a perpetuat o colinda in care se spune o poveste despre Olt.

Posibil ca in trecutul indepartat al satului sa fi existat refugiați sau colonizați din aceasta zona a tarii.

Cum inundațiile erau și sunt ceva frecvent in zona Tisa, aceasta colinda s-a păstrat și datorita fondului pe care se desfășoară tema ei.

Eroul din povestea de mai jos, nu sta mult pe gânduri atunci când Diana este luata de ape. Strigatul ei de ajutor este prezentat ca un "cântecel" care ajungere la urechile lui Mirel.

Cântecul Dianei si dialogul dintre ea si Mirel, sunt prezentate într-o maniera deosebit de interesanta.

 Colinda se sfârșește după ce fata e salvata iar eroul își cere recompensa binemeritata.

Nu aflam dacă o primește, dar cu siguranță acest lucru s-a întâmplat.

D’Oltu
(hoi lerodai leroi doamne)

D’Oltu-i mare veni  iara
Dar de mare ce-i mai mare
Tarmurile ii bat muntii
Valurile ii bat norii
Dar’a matca ce-mi aduce
Aduce lini si cu molini
Si brazi nalti cu radacini.
Printre lini printre molini
Buie-o d’alba de cetate
Da’n cetate  cine-mi sade
Sede Diana d’ochi-s negrii
Si mi-s toarce un firicel
Si mi-s canta un cantecel:
-Cine’n lume s-o d’afla
Sa-mi abata cetatea
Cetatea si doi molini
Si brazi nalti cu radacini.

Nime’n lume nu s’afla
Far’ de-un mirelas de-aseara
De-aseara de-alaltaseara
Cum el de-mi auzea
Curea-n grajdu-i ferecat
Scote-as murgu-i d’inselat
D’inselat bine gatat
Cum ii bun de’ncalecat
Sus pe murg se d’arunca
Pintelasu mi-l strangea
Dade-as calea murgului
Pe tarmurii d’Oltului
Mult pe tarm el nu mergea
Si cetatea mi-o vedea
Mult pe ganduri nu statea
In d’Olt mi se d’arunca
Si cetatea mi-o abatea
Cetatea si doi molini
Si brazi nalti cu radacini
Si din cear asa-i graia:
  -Diano, Diano d’ochi-s negrii
Intoarce-ti fata cata mine
Sa te vad si sa ma vezi

Diana cearui grai’are:
  -Intoarce’m-as da nu ma pot
La picioare-i iarba moale
Si la brau ii foionfiu
Si la tata-i romonita
La urechi ii leordan
Si prin par ii calapar
Pe carare-i iarba moale.
Si te Diano ‘nveseleste
C-o’ncinam cu sanatace.

Niciun comentariu: