Tragerea lui HOREA

Tragerea lui HOREA

Despre TISA

TISA, Hunedoara, Romania
• Prima atestare documentara a satului Tisa datează din anul 1491 iar denumirea in forma scrisa era "THYSA". • Una dintre cele mai importante îndeletniciri ale tisenilor era plutăritul, constituind o importanta sursa de venituri. • Aflata pe malul stang al Muresului, biserica strajuieste de aproape 200 de ani deasupra satului. Ea a fost construita initial in anul 1748 in localitatea Chelmac din judetul Arad de unde a fost cumparata de catre locuitorii satui Tisa. • Vechea biserica purtand hramul „Pogorarea sfantului duh” a fost la randul ei donata de locuitorii satului Tisa celor din satul Abucea, localitate aflata la doar 8 km distanta. • Transportul bisericii din Chelmac spre Tisa s-a facut cu pluta(pod plutitor) in jurul anului 1788 sau anterior acesta fiind anul donării vechi biserici satului Abucea. • Pictura s-a facut in anul 1793, iar pe bolta bisericii se afla scena martirajului lui Horea, desluşindu-se chipul acestuia in timp ce era tras pe roata. • Trebuie sa retinem ca transportul s-a facut dinspre aval in amonte, pe o distanta de aprox. 70 km. • Un recensamant al ungurilor din 1900 gaseste in Tisa o populatie de 947 locuitori toti romani

Totalul afișărilor de pagină

marți, 18 decembrie 2012

36. Colinda „Jupaneasa cu firu”




Spuneam într-una dintre postarile anterioare, ca satul Tisa datorita mărimii lui  era împărțit in doua cete.   O ceata era compusa din feciorii din partea vestica a satului iar cealaltă ceată era a celor din partea estica  numiți „văleni”.


Am studiat colindele ambelor cete de dubași, folosindu-ma de toate variantele găsite pentru a reconstitui cat mai clar fiecare colinda in parte. Bineînțeles că un rol important au avut cunoștințele despre colinde, dobandite in perioada cand la randul meu am fost dubaș.


Am tras concluzia ca unele dintre ele sunt de fapt aceiași colinda, fiind scos sau adaugat cate un vers doua, de cele mai multe ori provenind de la alta colinda.


Altele s-au format datorita relatiilor dintre sateni, căsătoriile efectuându-se fără a fi limitate de granitele colindelor. In acest fel parintii si-au invatat copiii colindele asa cum le stiau, nu cum se colindau in acea zona a satului.


Asa s-au format cateva colinde colinde cam corcite, împrumutând versuri din alte colide si adunandu-le intr-una noua.


A mai existat cursa fiecarei cete spre cele 40 de colinde cate zile sunt in postul Craciunului. Din confuzie, înmulțindu-se cu 7 cele sase saptamani din post s-a vehiculat cifra 42, acesta fiind considerat numarul de colinde al fiecarei cete.



Eu consider Tisa un tot-unitar si am publicat si o sa public in continuare colindele care mi se par cele mai exemplificative.




In timp ce torcea un fir de lână aurie, „jupaneasa” este pandita de un soim care i-l fura.  Din acest fir furat, soimul isi construieste cuib pentru „puişori”.
 
Vazand aceasta, jupaneasa ii trimite vorba soimului sa-i trimita firul inapoi, amenintand ca-i va trimite „vanatori de codri” care ii vor distruge cuibul si ii vor răpi pui.



Jupaneasa cu firu

Ceasta-i jupaneasa
Mare boiereasa
Prin curte d’umbland
Prin curte prin tinda
Fir galben torcand
De soimut pandind.
Soimut dobrincea
Firul de-apuca
In coate ‘ncorda
In unghii ‘l ridica
In varful muntilor
La poalele brazilor
Si-acolo facea
Cuibut de puisori
Ceasta jupaneasa
Mare boiereasa
Ea de-si trimetea
Un cuvant pe vant
Altu-i pe pamant
Si peste pamant
Pan’ la soimu’s vanat
Gluma sa imi piara
Firu sa-i trimeata
Ca de nu-l trimite
Ea lui i-o trimete
Vanatori de codrii
Codri’s de-a vana
Campe’as de-a juca
Cuibu l-or d’afla
Pui i-or lua
Si zau bin’ i-o sta
La fecior de domn
Puisor de soim.
Si te veseleste
Ceasta-i jupaneasa
Noi s-o d’ancinamu
D’alba-i sanatace.

Niciun comentariu: