Tragerea lui HOREA

Tragerea lui HOREA

Despre TISA

TISA, Hunedoara, Romania
• Prima atestare documentara a satului Tisa datează din anul 1491 iar denumirea in forma scrisa era "THYSA". • Una dintre cele mai importante îndeletniciri ale tisenilor era plutăritul, constituind o importanta sursa de venituri. • Aflata pe malul stang al Muresului, biserica strajuieste de aproape 200 de ani deasupra satului. Ea a fost construita initial in anul 1748 in localitatea Chelmac din judetul Arad de unde a fost cumparata de catre locuitorii satui Tisa. • Vechea biserica purtand hramul „Pogorarea sfantului duh” a fost la randul ei donata de locuitorii satului Tisa celor din satul Abucea, localitate aflata la doar 8 km distanta. • Transportul bisericii din Chelmac spre Tisa s-a facut cu pluta(pod plutitor) in jurul anului 1788 sau anterior acesta fiind anul donării vechi biserici satului Abucea. • Pictura s-a facut in anul 1793, iar pe bolta bisericii se afla scena martirajului lui Horea, desluşindu-se chipul acestuia in timp ce era tras pe roata. • Trebuie sa retinem ca transportul s-a facut dinspre aval in amonte, pe o distanta de aprox. 70 km. • Un recensamant al ungurilor din 1900 gaseste in Tisa o populatie de 947 locuitori toti romani

Totalul afișărilor de pagină

luni, 10 decembrie 2012

25. Colinda „Ioi roagă să roagă”

Locaţia: Tisa, Hunedoara, Romania Tisa, România


In toate cazurile in care oamenii isi puneau diverse intrebari, Isus raspunde acestora prin pilde. Este de preferat o astfel de abordare pentru ca explica lucruri necunoscute si implicit greu de inteles, prin prisma faptelor cunoscute tuturor.
Colinda „Ioi roagă să roagă”, pentru a ne arata supremaţia lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, aseaza fata in fata pe Dumnezeu si pe sfantul Petru. Pentru a demonstra lui Petru ca el este mai mare, Dumnezeu il pune pe acesta sa faca cateva lucruri folositoare oamenilor: sa umple dealurile cu bogate recolte, sa sadeasca un pom pentru a face umbra in câmpia arida si sa faca la umbra acestuia o fantana si scaune pentru odihna.
Oare cei care vor folosi aceste lucruri bune vor multumi celui care le-a facut? 
Colinda ne spune ca da, iar acest lucru se va face prin a se recunoaşte supremaţia Atotputernicului asupra tuturor lucrurilor si fiinţelor si implicit asupra lui Petru.

Cum se va face asta? 

Printr-o rugaciune adresata lui Dumnezeu si avandul ca beneficiar cererilor adresate in ea pe Petre, fiindca Dumnezeu este cel care este deasupra la toate.


Ioi raoaga sa roaga
(ioi domnului doamne)

Ioi roaga sa roaga
Cinara-i nevasta
Ea de’mi se ruga
La d’albi domni din cer
De ei se coboara
Ici la iasta casa
La d’aba-i de masa.

Doi domni din cei mari
Stau si sa parau
Si se-alimbaveau
Carele-i mai mare
Carele-i mai tare.

Domnul graia:
   -Io-s Petre mai mare
Mare in marire
Parte in domnie.

Petru graia:
   -Io-s doamne mai mare
Mare in marete
Parte in batranete.

Domnul graia:
   -Daca-i Petre asa
Fa-ti Petre un pomet
Si-o vadra de grau.
Tu Petre ce du
In cele costii seci
Si Petre-mi slobozi
Cele grane verzi
Si Petre te du
In cele campii seci
Tu Petre-mi sadesti
‚Cest dulce pomet
La d’umbra pomet
Tu Petre mi’s fa
Cea lina fantana
Jur prejur fantana
Tu Petre mi-s scrie
D’albe scaunase.

Dragi seceratori
Cand ei ‘or veni
Dulci poame’or manca
Apa rece’or bea
Pa scaune’or sedea
Si din cear graia:
   -Ajuta-i Doamne ajuta
Cui de mi-o facut
Cea lina fantana
Ajuta-i Doamne ajuta
Cui de mi-o sadit
‘Cest dulce pomet
Ajuta-i Doamne ajuta
Cui de mi-o scriat
D’albe scaunase.
Si te’nveseleste
Cinara-i nevasta
Noi s-o d’ancinam 
D’alba-i sanatace.

Niciun comentariu: